Folclorul romanesc este cel mai bine conservat, mai variat si mai traditional in Europa. Frumusetea gustului costumelor regionale poate fi vazuta pe intreg teritoriul Romaniei. Costumele reflecta identitatea etnica si documenteaza valorile istorice si artistice ale poporului roman.
Imbracamintea traditionala romaneasca a ramas neschimbata in intreaga istorie si poate fi urmarita pana in cele mai vechi timpuri. Imbracamintea de baza pentru barbati si femei este o camasa sau ie romaneasca, care este facuta din tesaturi de canepa, lenjerie sau de lana.
Aceasta camasa a fost legata in jurul taliei cu o centura de tesatura, ingusta pentru femei si mai larga pentru barbati. Taierea acestei chimisme de baza este similara pentru barbati si femei. In trecut, femeile purtau asemenea piese vestimentare de obicei pana la glezne, in timp ce camasile barbatesti erau mai scurte si purtate peste pantaloni.
Femeile poarta intotdeauna un sort peste cos. Aceasta a fost initial o singura bucata de panza infasurata in partea inferioara a corpului lor si fixata de o centura la talie, asa cum se mai vede inca in estul si sud-estul Romaniei. In Transilvania si in sud-vestul Romaniei au devenit doua sorturi separate.
Imbracamintea traditionala pentru barbati pe tot teritoriul Romaniei cuprinde o camasa alba, pantaloni albi, palarie, curea, vesta si paltoane. Diferentele locale sunt indicate de lungimea camasii, tipul de broderie, taierea pantalonilor, forma palariei sau decorarea vestei. In cele mai multe zone, camasile sunt purtate in afara pantalonilor, care este stilul mai vechi.
Acesta este un costum de baza pentru barbati din Balcani, in mare masura neinfluentat de moda din vest sau est. Barbatii maghiari si saxoni care traiesc in Romania poarta pantaloni cu o taiere mai moderna, adesea facuti din material intunecat, mai degraba decat alb. Acest lucru reflecta legaturile lor mai stranse si comunicarea mai frecventa cu vestul.
Imbracamintea exterioara purtata atat de barbati cat si de femei este similara, principalele diferente fiind in taiere si decor, care depind in principal de regiunea de provenienta. Aceste articole de imbracaminte sunt, de obicei, confectionate din piele de oaie sau din tesaturi din lana, impodobite cu aplicatii din piele si broderii de matase.
Hainele traditionale purtate in zilele de lucru si de sarbatori erau asemanatoare, principala diferenta fiind ca rochia festiva, in special cele purtate pentru nunti, era mai bogat brodata. In trecut, imbracamintea aleasa de mireasa era deosebit de ornamentata cu stiluri locale specifice.
Diferitele piese de costum au iesit din uz in momente diferite in timpul secolului al XX-lea. Primul element care a disparut in multe domenii a fost sandci-urile din piele taraneasca (lux ), desi acestea s-au vazut din nou in satele mai sarace in anii imediat dupa caderea regimului comunist.
In majoritatea zonelor rurale, pantalonii traditionali au fost inlocuiti cu pantaloni moderni fabricati pana la jumatatea secolului, iar in anii post-comunism blugi au devenit in mod universal obisnuiti. Articolele de imbracaminte traditionale au devenit un lux scump, articole de imbracaminte noi fiind achizitionate numai de oameni care traiesc in satele foarte bogate.
Cu toate acestea, daca va uitati atent in zonele mai indepartate, unii oameni mai in varsta poarta in continuare articole de imbracaminte traditionala.
Aceasta poate fi pentru femei o fusta neagra adunata sau intunecata cu o bluza de tricot local, cu sau fara vesta de piele. In Oas si Maramures chiar si fetele tinere poarta adesea costumul de moda local duminica. Aceasta este in mod normal facuta din material viu colorat, in rochie Oas, in fusta Maramures.
Facebook Comments