Pentru ce se folosesc undele de soc in terapie?
Terapia cu unde de soc sau terapia shockwave este o metoda de tratament neinvaziva si eficienta pentru o gama larga de afectiuni musculo-scheletale si de tesuturi moi. In acest articol, vom explora in detaliu terapia cu unde de soc, inclusiv ce este, cum functioneaza si cine poate beneficia de aceasta terapie.
Ce este terapia cu unde de soc?
Terapia cu unde de soc este o forma de terapie non-invaziva care utilizeaza unde sonore de presiune inalte pentru a trata afectiuni musculo-scheletale si de tesuturi moi. Aceste unde de presiune de inalta energie sunt generate de un dispozitiv specializat si sunt directionate spre zona afectata a corpului. Odata ce ajung la tesuturile afectate, aceste unde de presiune stimuleaza procesele naturale de vindecare ale corpului si ajuta la reducerea durerii si a inflamatiei.
Cum functioneaza terapia cu unde de soc?
Terapia cu unde de soc functioneaza prin doua mecanisme principale: efectul mecanic si efectul biologic.
- Efectul mecanic: Odata ce ajung la zona afectata, unde de presiune de inalta energie genereaza un efect mecanic asupra tesuturilor, ceea ce duce la o serie de reactii fiziologice. Aceste reactii includ cresterea fluxului sanguin, cresterea formarii de noi vase de sange si eliberarea de factori de crestere care ajuta la regenerarea tesuturilor.
- Efectul biologic: Undele de soc ajuta, de asemenea, la stimularea proceselor naturale de vindecare ale corpului prin activarea unor mecanisme biochimice complexe. Aceste mecanisme includ eliberarea de factori de crestere si de citokine, care ajuta la regenerarea tesuturilor si reducerea inflamatiei.
Ce afectiuni pot fi tratate cu terapia cu unde de soc?
Terapia cu unde de soc poate fi utilizata pentru tratarea unei game largi de afectiuni musculo-scheletale si de tesuturi moi, inclusiv:
- Tendinita si bursita
- Fasciita plantara
- Sindromul de durere patellofemurala
- Tendinopatia rotatorului
- Epicondilita laterala (cotul tenismenului)
- Fasciita plantara
- Durerea de spate
Terapia cu unde de soc poate fi utilizata si pentru tratamentul altor afectiuni, cum ar fi disfunctia erectila, plagi cronice si tulburari musculare.
Beneficiile terapiei cu unde de soc
Terapia cu unde de soc are o serie de beneficii pentru pacienti, inclusiv:
- Este mai putin dureroasa decat alte terapii, cum ar fi injectiile sau operatiile chirurgicale
- Este o optiune de tratament eficienta pentru afectiunile cronice sau rezistente la tratamentul conventional
- Poate ajuta la reducerea timpului de recuperare si la imbunatatirea calitatii vietii pentru pacienti.
Cum se desfasoara o sedinta de terapie cu unde de soc?
O sedinta de terapie cu unde de soc dureaza, in general, intre 10 si 30 de minute, in functie de zona afectata si de gradul de gravitate a afectiunii. Pacientul sta intr-o pozitie confortabila, iar terapeutul aplica dispozitivul specializat pe zona afectata.
In timpul terapiei, pacientul poate simti o senzatie de furnicaturi sau de amorteala in zona afectata, dar aceasta senzatie nu ar trebui sa fie dureroasa.
In general, se recomanda o serie de 3-6 sedinte de terapie cu unde de soc, efectuate la intervale regulate de timp, pentru a obtine cele mai bune rezultate.
Contraindicatii pentru terapia cu unde de soc
Terapia cu unde de soc este, in general, sigura si bine tolerata de majoritatea pacientilor. Cu toate acestea, exista unele situatii in care terapia cu unde de soc poate fi contraindicata. Acestea includ:
- Pacientii care iau medicamente anticoagulante
- Pacientii cu probleme de coagulare a sangelui
- Femeile insarcinate sau care alapteaza
- Pacientii cu tulburari cardiace sau renale severe.
Ce sunt oasele si ce rol au?
Oasele indeplinesc o varietate de sarcini. Ele sustin greutatea corporala si sunt supuse unor forte care se schimba rapid pe masura ce stam, stam si ne miscam.
Datorita structurii lor interne, oasele sunt stabile si in acelasi timp atat de elastice incat pot rezista presiunii si tensiunii, usoare indoiri si rasuciri. Aproape toate oasele sunt conectate prin articulatii , tendoane , ligamente si muschi pentru a forma un schelet mobil .
Oasele au un metabolism activ, care joaca un rol crucial in formarea sangelui si in echilibrul de calciu al organismului.
Cum sunt construite oasele?
Peretele exterior al osului se numeste stratul exterior al osului (os compact). Este dur si deosebit de stabil. Partea interioara a osului este formata dintr-un cadru de trabecule osoase. Este structurat ca un burete si se numeste spongiosa. Oasele lungi, cum ar fi cele ale bratelor si picioarelor, contin si o cavitate de maduva osoasa.
Oasele sunt bine aprovizionate cu sange: sunt incrucisate cu numeroase vene. Exista rosu in spongioza si in cavitatile medularemaduva osoasa, in care se formeaza celulele sanguine, si asa-numita maduva de grasime din tesutul adipos. La copii, multe oase contin rosumaduva osoasa, la adulti se gaseste doar in anumite oase precum coastele si corpurile vertebrale, sternul si oasele pelvine.
Unele oase se dezvolta din tesutul conjunctiv, cum ar fi oasele craniului. Altele constau initial din cartilaj, care mai tarziu este inlocuit cu substanta osoasa. Exemple in acest sens sunt oasele lungi ale bratului si picioarelor. Cu toate acestea , acestea nu se osifica complet in timpul cresterii : spre capete, o bucata scurta ramane cartilaginoasa. Aceste zone sunt numite placi de crestere sau epifizare. Aici se creeaza constant cartilaj noi, care apoi este transformat in os. Acest lucru permite oaselor sa creasca mai mult. Spre sfarsitul pubertatii , placile de crestere, de asemenea, se osifica treptat, iar apoi oasele sunt complet crescute.